Şapte calităţi ale lui David
Zac POONEN

1. În 2 Samuel 1 citim despre moartea lui Saul. El l-a urât atât de mult pe David încât l-a fugărit prin tot Israelul mai bine de 10 ani, încercând să-l omoare. Acum, în sfârşit, era mort.

Dacă erai în locul lui David, care ar fi fost reacţia ta la aflarea acestei veşti? Ştim că Saul s-a sinucis (1 Sam. 31). Dar un amalecit a venit la David şi i-a spus o minciună, dorind să se laude în faţa lui David. El i-a spus lui David că l-a ucis pe Saul la cererea acestuia şi i-a dat lui David coroana şi brăţara lui Saul. Amalecitul a crezut că David va fi încântat şi că îl va răsplăti pentru fapta lui. Dar în schimb, David şi-a rupt hainele, a plâns şi a postit întreaga zi, jelindu-l pe Saul (1:1-11). Apoi David l-a întrebat pe omul acesta dacă nu i-a fost frică să-l omoare pe unsul Domnului. Atunci l-a rugat pe un tânăr să-l omoare pentru că a îndrăznit să-l ucidă pe Saul. Omul acela a plătit un preţ foarte mare pentru minciuna pe care a spus-o. Dar priviţi atitudinea lui David. Acesta este unul din lucrurile care l-a făcut pe David “omul după inima lui Dumnezeu”. Ştim că Isus a spus : “Iubiţi-vă duşmanii. Binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, faceţi bine celor ce vă rănesc şi vă fac rău, rugaţi-vă pentru cei care vă prigonesc”. David a făcut astfel. El a avut o atitudine a noului legământ în perioada vechiului legământ. David nu l-a urât pe Saul. Chiar dacă Saul şi-a pierdut ungerea, David a spus mereu: “Nu mă voi atinge de el”.

2. David a scris o plângere pentru Saul şi Ionatan. El a rostit cuvinte de laudă la adresa lor dintr-o inimă sinceră. Aceasta este o lecţie pe care trebuie să o învăţăm despre modul în care trebuie să se comporte un om al lui Dumnezeu faţă de o persoană care o tratează cu răutate. David a spus: “Frumuseţea ta, Israele, este junghiată pe înălţimile tale … Cum au căzut cei mari!” (v. 19, 25, 27). Putem înţelege că îl lăuda pe Ionatan pentru că erau prieteni apropiaţi. Dar el l-a lăudat şi pe Saul numidu-l “un om mare” care a câştigat multe victorii. El a apreciat binele pe care l-a văzut la Saul. El a lăsat ca Dumnezeu să-l judece pe Saul şi a refuzat să facă el aceasta. Astfel a dovedit că este un om după inima lui Dumnezeu. Pe acest om, Dumnezeu l-a ales şi l-a aşezat pe tronul lui Israel.

3. 2 Samuel 2:1 – “David a întrebat pe Domnul …”. Obiceiul lui David era să caute voia Domnului cu privire la toate lucrurile (1 Sam. 23:2-4; 30:8). În 2 Samuel 5:17-25 citim despre două bătălii împotriva filistenilor în care David a căutat voia Domnului. A doua oară, Domnul i-a spus să-şi schimbe strategia şi să-i atace pe la spate. De fiecare dată, Domnul a schimbat strategia. David a fost un om de război, dar întotdeauna a avut strategia de la Domnul şi din această cauză a câştigat întotdeauna. Când a fost foamete, el a întrebat pe Domnul care este motivul (2 Sam. 21:1).

4. Oamenii din Iuda au venit şi l-au uns pe David ca rege peste casa lui Iuda. Mai apoi, el a fost uns ca rege peste tot Israelul (2 Sam. 5:3-5). El avea 30 de ani când a ajuns rege peste Iuda. A trebuit să aştepte 7 ani şi jumătate până să domnească peste tot Israelul. A aşteptat mai bine de 20 de ani până ce Dumnezeu a împlinit promisiunile cu privire la el. Perioada de aşteptare a fost aproape la fel de lungă ca cea a lui Avraam. Dar David a aşteptat cu răbdare. Suntem chemaţi să urmăm exemplele acestor oameni, care prin credinţă şi răbdare, au moştenit promisiunile lui Dumnezeu. David nu a obţinut tronul prin mijloace proprii. El a aşteptat ca Dumnezeu să i-l ofere la timpul potrivit.

5. 2 Samuel 6:20: “David s-a întors să-şi binecuvânteze casa”. Ce lucru minunat – să binecuvântezi casa – mai ales când vii acasă obosit după ce ai dansat pe străzi kilometri întregi! Aş dori ca fiecare bărbat să vină acasă după o zi obositoare la lucru şi să-şi binecuvânteze casa în loc să vină cu o dispoziţie nepotrivită şi să pretindă lucruri de la soţia sa. David avea o soţie cicălitoare, pe Mical, dar el nu şi-a pierdut bucuria pe care o avea de la Domnul. În momentul în care a intrat pe uşă, ea a început să-l cicălească, strigând şi criticându-l pentru că a dansat ca un om obişnuit în loc să aibă demnitate de rege. Ce a replicat David? A spus că nu-l interesează părerea soţiei, şi că va continua să danseze pentru Domnul toată viaţa (v. 21).

6. 2 Samuel 7:2 – David a dorit să construiască un templu pentru Domnul. Nimeni nu i-a spus să facă aceasta. Dar el s-a gândit în inima lui: “Eu locuiesc într-o casă de cedru şi chivotul lui Dumnezeu locuieşte într-un cort”. Mi-ar plăcea ca mai mulţi credincioşi să gândească astfel: “Doamne, ce casă confortabilă mi-am construit. Ce mulţi bani am cheltuit pentru casa mea. Cât de puţin am dat pentru lucrarea Ta! Cât de puţin  m-a interesat lucrarea Ta!” Lucrarea Domnului are nevoie de slujitori care vor să se sacrifice pe sine, ambiţiile, timpul şi banii lor. Mulţi credincioşi lucrează peste program în fabrici şi aduc profit pentru companiile lor. Ca şi slujitori ai Domnului, nu putem lucra peste program şi pentru El – fără plată şi fără cârtiri? David a fost un om după inima lui Dumnezeu şi l-a preocupat casa Domnului. Fie ca toţi să avem o inimă ca a lui până la sfârşitul vieţii – să fim mereu preocupaţi de casa Domnului mai mult decât de propriile case. Dumnezeu va avea grijă de casa ta dacă tu ai grijă de a Lui.

7. David a eliberat ţara de duşmani pentru a o lăsa lui Solomon. De asemenea, a colectat tot aurul şi argintul necesar pentru templu. Dar Solomon l-a construit. Suntem dispuşi să facem aceasta? Putem să facem munca cea mai grea şi să lăsăm pe altul să primească onorurile? Sau vrem onorurile numai pentru noi? Omul după inima lui Dumnezeu face toată munca din spate pentru a uşura lucrul pentru ceilalţi şi este dispus să-i lase pe ei să primească onorurile.