2008-05-30 mitz

Zac POONEN – Proorocii si invatatorii mincinosi

Proorocii şi învăţătorii falşi
sunt cei care
propovăduiesc calea lată, pomul fără rod şi casa zidită pe nisip
în contrast cu
poarta strâmtă, calea îngustă, pomul roditor şi casa zidită pe stâncă
 
Evanghelia după Matei, capitolele 5-7
 
         „[1] În norod s-au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică. [2] Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău. [3] În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvântări înşelătoare, să aibă un câştig de la voi. Dar osânda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.”– 2 Petru 2:1-3.
 
         Există mai multe versete din Noul Testament care ne spun că unul dintre lucrurile care se vor întâmpla înainte de venirea Domnului ISUS, va fi o mare rătăcire. ISUS însuşi ne-a avertizat despre aceasta. În acest sens, ne vom uita la unele versete din Evanghelia după Matei. Problema este că această mare rătăcire nu pare a fi "o mare rătăcire", şi, prin urmare, putem fi înşelaţi.
         Ucenicii au venit la Domnul ISUS şi l-au întrebat: "Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia? Drept răspuns, ISUS le-a zis:„Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: "Eu sunt Hristosul ! " Şi vor înşela pe mulţi” (Matei 24:3-5).
         Apoi, ISUS continuă şi le spune: “Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii.Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi ” (Matei 24:10-11).
         Când citim că aceste lucruri despre zilele de pe urmă vor fi ceva foarte comun, atitudinea noastră ar trebui să fie: “Doamne cum o să mă protejez de acestea? Cum o să ştiu cine este prooroc fals? Cum o să fac distincţie între real şi contrafăcut?”.
         Ştiţi că în toate domeniile falsul arătă foarte asemănător cu realul. Unii produc lucruri contrafăcute care se aseamănă foarte mult cu cele reale şi la aceasta oamenii devin din ce în ce mai buni. Unii pot produce diamante contrafăcute care arătă ca şi cele adevărate, aur contrafăcut care arătă exact ca şi cel adevărat. În mod similar, poate fi contrafăcută şi Evanghelia încât să arate la fel ca cea reală. De unde o să ştim care este cea reală? Putem fi înşelaţi la valută, diamante şi lucruri de felul acesta. Este foarte uşor să fim înşelaţi. Dar este mai grav dacă suntem înşelaţi cu o Evanghelie falsă! Cum să ne ferim ca să nu fim induşi într-o astfel de eroare?
         Aici scrie că atunci când se va întâmpla acest lucru din cauza proorocilor sau învăţătorilor mincinoşi, fărădelegea şi păcatul vor creşte. Unul din rezultatele slujirii proorocilor şi învăţătorilor mincinoşi este că oamenii vor considera păcatul ca pe un lucru foarte neînsemnat. Iar, când vor trata superficial păcatul, dragostea celor mai mulţi, adică dragostea pentru ISUS, se va răci, şi bineînţeles că şi dragostea lor unii pentru alţii. Dar, cine va răbda în dragoste până la sfârşit, va fi mântuit.
         Pe măsură ce încercam să studiez problema acesta a proorocilor şi învăţătorilor mincinoşi, vreau să vă spun, înainte să revin, că şi apostolii spuneau acelaşi lucru ca si Domnul ISUS. De exemplu, în 1Timotei 4:1-2 (dacă vorbim des despre aceste lucruri înseamnă că sunt scrise de multe ori în Scriptură): “[1] Dar Duhul spune lămurit că în vremurile de pe urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor, [2] abătuţi de făţărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, însemnaţi cu fierul roş în însuşi cugetul lor”.
         Aici vedem că nu va fi o înşelare prin păcate grosolane, cum ar fi curvia, crima, sau altele de felul acesta, care sunt păcate evidente în care nu este o înşelătorie greu de desluşit. Amăgirea va avea loc prin lucrurile care nu par a fi atât de rele, pentru că pe acestea le fac des foarte mulţi oameni, încât şi ţie ţi-a scăzut credinţa. Aceasta înseamnă că odată, cândva, erai sus, dar acum eşti jos!
         Să vă mai arăt un alt pasaj, din 2 Timotei 3:1: “…în zilele din urmă vor fi vremuri grele”. Când vorbim despre vremuri grele, avem impresia că va fi greu din punct de vedere financiar; dar nu despre aceasta vorbeşte Biblia. Nu ne spune asta! O Biblie vie ne spune că va fi greu de trăit ca şi creştin. În primul rând, aceasta nu se va întâmpla din cauza persecuţiei, ci a diferenţei dintre adevăraţii ucenici ai lui ISUS şi creştinii compromişi. Va fi foarte greu de identificat! Bisericile vor începe să predice o ucenicie compromisă. Iar, din această cauză, în zilele din urmă va fi greu: “căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi…” etc. Şi, la finalul versetului 4: “iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu”. Pe lângă faptul că fac toate aceste lucruri menţionate în versetele de la 2 la 4, totuşi vor avea o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Forma evlaviei este doctrina evlaviei. Aceasta este o formă la fel ca şi forma corpului: zece degete, doi ochi, etc. – iar viaţa din trup le întreţine. Tot la fel, avem o doctrină în creştinism, ceea ce nu înseamnă că oamenii predică o doctrină greşită; putem susţine o doctrină corectă, o formă de evlavie, dar fără putere. Lipseşte puterea Duhului Sfânt!
         În versetul 5 este scris: ”Depărtează-te de oamenii aceştia”. De ce să evităm asemenea oameni? Pentru că, dacă te amesteci prea mult cu ei, vei fi influenţat de ei şi tu însuţi vei deveni ca şi ei. Iar aceasta, cu atât mai mult cu cât marea majoritate va fi ca şi ei.
         Este posibil să fie asemenea oameni în biserica noastră care te-ar putea influenţa să te îndepărtezi de Dumnezeu? Cred că da! Desigur! Încetul cu încetul, te pot face să fii iubitor de plăceri mai mult decât iubitor de Dumnezeu. Asta scrie aici! Aşa vine înşelătoria, foarte încet! Diavolul n-o să-ţi spună dintr-o dată să te uiţi la un film erotic! Nu! Te va conduce foarte încet, poate pe o perioadă de 4-5 ani, puţin câte puţin, şi în final te vei simţi confortabil să vezi un film cu sex de 4-5 secunde. Acum, n-ar conta prea mult pentru tine! Oh, acum 25 de ani nici nu ţi-ai fi imaginat aşa ceva! Vedeţi lucrarea diavolului? A reuşit! Şi asta pentru că nu te-ai păstrat într-o dragoste înflăcărată pentru ISUS Hristos. Nu te-ai întrebat de ce am tot repetat de atâtea ori – în biserică? “Oare poţi să stai cu ISUS şi să ai o asemenea atitudine greşită faţă de păcat?” Ţi-ai coborât standardele, şi, vreau să-ţi spun, pot numai să te avertizez, nu te pot opri să te duci la fund, dar pot să-ţi spun că eşti în coborâre! Este numai o chestiune de timp! Crezi că eşti în regulă pentru că vii la întruniri, îl lauzi pe Domnul şi faci toate celelalte…, dar, în toate, poţi fi destul de superficial!
         Vă spun sincer că nu sunt foarte impresionat de tot ce se întâmplă în lume azi cu aşa numita “laudă carismatică”, pentru că văd peste tot aşa de puţină închinare, aşa puţină reverenţă adusă lui Dumnezeu… Oamenii care participă la asemenea întâlniri nu ies de acolo cu simţul prezenţei lui Dumnezeu. Ei ies de la acele întâlniri, unde se presupune că trebuiau să se închine lui Dumnezeu, cu un fel de nepăsare, de neseriozitate. Ei vin şi stau împreună o jumătate de oră sau o oră, iar în unele cazuri vorbesc despre cele mai lumeşti lucruri cu putinţă. Credeţi că asemenea oameni au fost în prezenţa lui Dumnezeu? O, nu! Au petrecut numai un timp plăcut cântând! Nu le place muzica rock, aşa că nu merg la asemenea spectacole, nu sunt încântaţi de ele, ci lor le place muzica creştină, cântările creştine şi se bucură de un timp plăcut. Dacă ar fi să te duci în prezenţa lui Dumnezeu, dacă chiar te-ai duce în prezenţa lui Dumnezeu astăzi şi ţi-ai petrece măcar 5 minute acolo, 5 minute (nu vorbim de 45 de minute de laudă), 5 minute, n-ai putea să ieşi afară şi să vorbeşti cu aşa uşurinţă despre toate lucrurile inutile pe care le vorbeşti de obicei! Ai avea un asemenea simţământ al întâlnirii cu Dumnezeu care ţi-ar afecta toată viaţa! Şi cred că avem nevoie de momente ca acestea. Tatăl îi caută pe aceia care se închină în Duh şi în adevăr. Un “iubitor de Dumnezeu” este unul care se închină. Este foarte uşor pentru creştini să devină iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu. Vreau să vă spun că dacă nu vă închinaţi lui Dumnezeu în viaţa particulară, este foarte dificil să vă închinaţi în public.
         Eu cred că, vă spun sincer din mărturia personală, pot să-L laud pe Domnul împreună cu toţi sfinţii, să-i mulţumesc Domnului împreună cu toţi sfinţii; de fapt îmi place, e foarte uşor, pentru că atunci când facem acest lucru împreună cu alţii este ceva minunat. Dar, când este vorba de a te închina lui Dumnezeu în mod personal, îmi este aproape imposibil s-o fac în întâlnirile publice. Trebuie să fiu singur cu Dumnezeu, nu pot s-o fac nici măcar împreună cu soţia, trebuie să fiu singur (asta în ceea ce mă priveşte pe mine). Dar cred că este aşa cu majoritatea sfinţilor lui Dumnezeu, cu aceia care cu adevărat tânjesc să fie închinători.
         Este o diferenţă între a-L lăuda pe Dumnezeu, a-I mulţumi şi a I te închina! Este foarte diferit! Tatăl îi caută pe închinători. O persoană care I se închină lui Dumnezeu nu se leapădă niciodată de El, în toată viaţa lui. Oamenii care vin la întâlnirile de laudă pot fi din cei ce dau înapoi. Sunt numeroase cazuri de pastori si predicatori care conduc lauda şi închinarea (aşa-numita „închinare”, care de fapt nu este închinare!), despre care mai târziu afli că au trăit în adulter tot timpul! Da, este foarte uşor să te duci direct la o întâlnire de laudă şi tu să fi comis adulter. Dar este imposibil să faci aceasta dacă I te închini lui Dumnezeu. Aşa că vă încurajez, fraţi şi surori, dacă nu vreţi să fiţi din cei ce dau înapoi în zilele din urmă, căutaţi să fiţi îndrăgostiţi de Dumnezeu şi închinători lui Dumnezeu. Nu este ceva ce poate fi explicat…, dar caută să fii singur cu Dumnezeu. Vă spun din experienţa mea, foarte des în viaţă sunt atât de ocupat încât singurul timp în care pot să fiu singur cu Dumnezeu este in mijlocul nopţii, când stau întins pe patul meu. Mă trezesc atunci sau mă trezesc dimineaţa. Dacă vrem, toţi putem avea un timp ca şi acesta! Atunci când toată lumea doarme sau când toţi cei din casa ta dorm şi se întâmplă să te trezeşti, petrece câteva momente închinându-te lui Dumnezeu, fă-ţi un obicei din asta! Îţi va schimba viaţa, te va salva de lepădare, îţi va da o înţelegere corectă a vremurilor pe care le trăieşti. Şi n-ai să fii înşelat de proorocii şi învăţătorii falşi, sau de alţi înşelători.
         Aţi observat că în Biblie sunt mesaje de încurajare şi sunt mesaje de mustrare (în aceeaşi Biblie)? Pe de o parte, Dumnezeu este un Dumnezeu al încurajării; acesta este unul dintre numele Lui: ”Dumnezeul nădejdii” (Romani 15). Pe de altă parte, ISUS spune: “Eu mustru şi pedepsesc (disciplinez) pe toţi aceia pe care-i iubesc”. (Apocalipsa 3:19). Şi acesta este tot un semn al dragostei. Noi trebuie să ne încurajăm copiii. Cred că mulţi părinţi nu-şi încurajează destul copiii. Dar, dacă numai îţi încurajezi copiii, şi nu-i disciplinezi niciodată şi nici nu-i cerţi, la vremea când el sau ea vor fi adolescenţi, o să ai în mâinile tale un rebel. Aşa că, vedem o balanţă în Scriptură, un Dumnezeu care ne încurajează, dar care ne şi ceartă şi ne disciplinează, după cum este necesar! O slujire credincioasă Cuvântului lui Dumnezeu va fi o slujire care ne încurajează, şi care, de asemenea, ne disciplinează şi ne mustră.
 
         De ce n-are impact asupra noastră un mesaj care ne încurajează şi ne înalţă (şi ne place să auzim asemenea mesaje)? De ce efectul lui nu pare să reziste? Aţi observat? Nu prea pare că aduce, cu adevărat, o schimbare permanentă. Poate că, într-un fel ai dat înapoi, după care iar auzi un mesaj de încurajare şi iar eşti ridicat, dar se pare că nu vine o biruinţă permanentă în viaţa ta. Acest lucru se întâmplă pentru că sunt anumite pasaje în Biblie pe care nu le luăm în serios. Vedeţi, în zilele noastre, în India şi în alte ţări, sunt mulţi, tare mulţi oameni care merg în biserici foarte mari (zeci de mii de oameni) şi am putea crede că acolo se întâmplă o mare trezire. Sunt biserici cu 5.000 de oameni, 15.000 sau 20.000 de oameni. Vă imaginaţi? Ei au aşa de multe servicii religioase încât nu încap într-unul singur şi atunci au 2, 3 sau 4 servicii şi toată lumea crede că Domnul face acolo un lucru minunat; aşa sper şi eu! Dar, despre toate acestea, eu personal, am anumite îndoieli. Eu nu sunt uşor de înşelat, pentru că ghidul meu este Cuvântul lui Dumnezeu.
         Daţi-mi voie să vă arăt, ceva despre proorocii şi învăţătorii falşi, folosindu-mă de Matei, capitolul 7. Din câte îmi amintesc eu, aici cred că sunt menţionaţi pentru prima dată proorocii falşi, dar n-am verificat aceasta în concordanţă! Mai putem citi despre aceasta şi în Matei, capitolul 24. Aici aflăm ceea ce a spus Domnul ISUS la sfârşitul vieţii Sale, când a vorbit despre proorocii falşi care-i vor înşela pe oamenii din zilele din urmă. Însă, pentru prima dată, El vorbeşte despre proorocii mincinoşi; este probabil prima referinţă în Noul Testament. Şi dacă aceasta este prima referinţă despre proorocii falşi în Noul Testament, este foarte important de unde vine falsitatea, căci numai aşa vom putea înţelege cum să identificăm un prooroc sau un învăţător fals.
         Una din căile prin care putem identifica un prooroc fals este în Matei 7:15: ”Păziţi-vă de proorocii mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinlăuntru sunt nişte lupi răpitori”. Când vorbim aici despre “prooroci falşi”, în general, trebuie să înţelegem „slujitori falşi”. Un slujitor fals poate să fie „proroc” sau „predicator”. Pentru oamenii din zilele de azi, înţelegem mai bine sensul spiritual al învăţăturii dacă ne vom referi la „predicator”. Altfel, unii o să înţeleagă că proorocul este un om cu barbă şi cu haină lungă. Un slujitor fals poate să vină cu costum şi cravată; falsitatea lui n-are de-a face cu îmbrăcămintea. Aici se spune că un prooroc fals vine în haine de oi. Hainele de oi reprezintă învăţătura lui, adică doctrina. Doctrina poate fi corectă, dar înăuntru, el este un lup lacom. Pentru mine, acesta este unul din primele semne ale unui predicator fals, a unui prooroc fals. Amintiţi-vă! – aici este prima dată când ISUS vorbeşte despre aceasta. Slujitorul fals poate avea doctrină corectă, aşa că, atunci când o să caut un prooroc fals, o să caut un om cu o doctrină corectă, da?
         O să mă uit în jur ca să văd cine predică o doctrină corectă, pentru că proorocii falşi se găsesc de obicei printre asemenea oameni. N-o să mă uit printre oamenii care predică doctrine false; nu acolo caut prooroci falşi, pentru că acolo deja se predică doctrine false şi toţi le acceptă. Dacă vine aici cineva cu Coranul, n-am să-l accept! Proorocii falşi vin cu Biblia, proorocii falşi vorbesc despre naşterea din nou, despre botezul cu Duhul Sfânt, despre vorbirea în limbi şi darurile Duhului Sfânt, despre miracole şi vindecări. Proorocul fals vorbeşte despre tot felul de lucruri pe care pretinde că le-a făcut, dar pe care tu nu l-ai văzut făcându-le. Ai observat asta? El vorbeşte despre unul de undeva, ai cărui ochi au fost deschişi, şi despre altul de altundeva ale cărui urechi au fost deschise, dar niciodată nu s-a întâmplat ceva în faţa ta. ISUS n-a fost niciodată aşa! El n-a vorbit despre ceva ce s-a întâmplat acolo sau dincolo, El a făcut lucruri chiar în faţa oamenilor şi aşa trebuie să fie un prooroc adevărat! Doctrina cuiva poate fi corectă, în timp ce este un lup lacom pe dinăuntru. De ce este un lup îmbrăcat ca o oaie? De ce face asta? De ce-ar purta un lup haine de oaie? Din punctul meu de vedere există un singur motiv: ca să poată intra între oi şi să pretindă că şi el este o oaie. Arată bine pe dinafară şi ştie că 99% dintre oi vor fi înşelate. Şi ele sunt înşelate, pentru că văd doctrina corectă, vorbeşte aceeaşi limbă ca şi ele, crede în aceeaşi doctrină, şi îşi apleacă capul şi spune aceleaşi lucruri ca şi ele, şi pare aşa de spiritual…, şi stă aici, la amvon, dar înăuntru este un lup.
         Să ne uităm acum la un alt aspect. Pentru ce vine un lup în mijlocul oilor? Pentru un singur motiv, pentru care se întreabă: „ – Ce pot lua eu de la oi? – Ce pot lua de la oile acestea pentru mine? – Pot să iau ceva carne de la ele, muşc câteva, mănânc câteva!…” Singurul scop pentru care vine un lup în mijlocul oilor este ca să ia ceva de la oi pentru sine. Are nevoie de cină, vrea prânzul şi o să le ia de la oi! Şi un lup lacom, adică nu oricare lup, înseamnă că este un lup cu adevărat flămând. Acesta trebuie să înţelegem printr-un lup lacom. Da, ei sunt oameni care te vor exploata pentru ei în acest fel!
         Cum se explică asta vizavi de un predicator? El va veni în biserică şi va vorbi limbajul corect, într-o doctrină corectă, dar tot timpul, în spatele gândurilor lui, are preocuparea: „ – Ce-aş putea obţine pentru mine de la aceşti oameni?” De obicei, are în vedere ceva lucruri materiale: „- Pot face rost de ceva profit fiind în biserică şi vorbind limbajul adevărat?” Cunosc aşa de mulţi predicatori astăzi, care n-au făcut nici o meserie în viaţa lor şi care dacă ar fi într-o slujbă de rând, seculară (vorbesc despre muncitorii cu normă întreagă din India), deci dac-ar face o slujbă seculară, n-ar câştiga nici 10% din cât câştigă astăzi predicând. Asta vreau să spun! Colegii lor care fac slujbe seculare câştigă 10% din cât iau ei. Dar, ei sunt în lucrarea Domnului!
         Când ISUS a venit din cer pe pământ, n-a primit de 10 ori mai mult pe pământ decât a avut în cer! Nu! Sau, s-ar putea să nu fi fost un predicator la fel ca şi aceştia. Vedeţi, aceşti predicatori încearcă să ia, să adune. Sunt lupi „săraci”! Mulţi dintre oamenii de la care colectează aceştia bani sunt oameni foarte simpli şi săraci care sunt înşelaţi de toate versetele pe care le predică aceşti predicatori. Ei îi ameninţă cu versete ca: ”- Dacă nu vii la Dumnezeu, o să fii blestemat!” – sau, le promit binecuvântări: ”- Dacă vii la Dumnezeu, El te va binecuvânta!”. Sunt multe versete în Biblie ca şi acestea, majoritatea în Vechiul Testament, şi, dacă ei nu ajung la Dumnezeu, ajung la buzunarul acestui om. Acesta este un tip de “lup răpitor”.
         Când a mers ISUS la Templu, oamenii care făceau acolo bani nu erau predicatori. Ei nu predicau, ei făceau afaceri în Templu. Făceau bani de la oamenii săraci care veneau din Galileea şi de la mare distanţă. Ei vindeau oi şi porumbei în Templu, făcând profit pentru ei înşişi. Ai putea spune: „- Ce-i rău să faci profit pentru tine şi să lucrezi ceva?” Nu-i absolut nimic rău, dacă faci asta în piaţă! Dar, totul este greşit dacă vii la biserică şi faci asta! Credeţi că schimbătorii aceia de bani au înţeles asta? Nimeni, până atunci, n-a obiectat vreodată! Ei spuneau: “- Templul este un loc unde avem contact cu oamenii, credem aceleaşi lucruri şi putem vinde lucrurile acestea. Dacă am vinde în piaţă lucrurile acestea poate ar fi puţin mai dificil, dar, dacă vindem în biserică, oamenii vor avea încredere în noi. Putem să facem profit!” Aceştia sunt înşelătorii. Sunt mulţi oameni care fac aşa astăzi; profită de relaţiile din biserică ca să facă bani pentru ei înşişi, făcând afaceri.
         În timp ce aceşti oameni vindeau porumbei şi oi în Templu, erau alţi oameni care vindeau porumbei şi oi, în piaţa din Ierusalim. Niciodată nu s-a dus ISUS acolo ca să deranjeze pe cineva. El nu s-a dus la piaţă să-i izgonească pe oameni, nu! Dacă s-ar fi dus la piaţă, El le-ar fi spus: “- Aici este bine că faceţi profit, pentru că acesta este locul potrivit ca să faceţi profit, şi nicidecum în biserică!”
         Am văzut de-a lungul anilor, după cum şi în biserica noastră, oameni care caută să profite de relaţiile lor cu oamenii din adunare, ca să facă ceva afaceri, ca să facă profit pentru ei înşişi. Este bine să faci afaceri! Îmi aduc aminte când unii făceau afaceri Amway. Ei stăteau şi petreceau câte o oră încercând să convingă pe cineva să cumpere acele soluţii scumpe pentru curăţat vasele, sau alte produse… Şi oameni care, în toată viaţa lor, niciodată nu petrec timp şi nu-i vizitează pe alţi oameni din biserică să le vorbească măcar 15 minute despre Cuvântul lui Dumnezeu, acum petrec cel puţin o oră încercând să vândă ceva soluţii de curăţat vase. Pentru că acei oameni care îi primesc sunt în biserică şi nu vor să-i jignească, îi ascultă, dar dacă ar merge la altă casă şi ar face asta, ar fi daţi afară în două minute. Dar, oamenii din biserică nu te dau afară în două minute, aşa că stai şi profiţi de ei!
         Ştiţi ce fel de lucruri se petrec aici? Tot felul de lucruri, dar care au ceva comun care se regăseşte peste tot. Este natura adamică prin care întotdeauna încerci să obţii un profit de la altcineva. Aceştia sunt copii lui Adam, chiar dacă poartă haine de oi. Eu nu sunt înşelat de niciunul dintre ei. Am mai observat un amănunt! Dacă-i prinzi în fapt pe aceşti oameni, se opresc. Dar, aceasta nu înseamnă că s-au schimbat, ci se simt ofensaţi c-au fost prinşi! Asta-i tot, ei nu se schimbă. Asemenea oameni rămân “lupi” până când nu se pocăiesc şi trebuie să se pocăiască în mod radical! Iată că sunt multe căi ca şi acestea prin care ai putea să spui: ”- Ce aş putea câştiga pentru mine însumi de la celelalte oi? Aş putea face ceva pentru mine, să muncesc ceva pentru mine? Eu sunt aici să iau ceva pentru mine!” Acesta e semnul unui lup! Iată primul semn al slujitorilor mincinoşi!
         Pentru Biserica Primară din secolul I, apostolii au lăsat un mesaj clar înainte de-a muri. Ştiţi că-n acele zile ucenicii nu aveau Biblie după care să poată verifica pe cineva care venea şi spunea: ”Eu sunt slujitorul Domnului!”. Totodată, în zilele acelea, nu erau larg răspândite nici măcar scrisorile lui Pavel. De aceea, apostolii au transmis tuturor oamenilor în acele zile o învăţătură clară care spunea că oricine îţi cere bani este un prooroc fals! Aceasta a fost o linie călăuzitoare foarte bună şi dacă creştinismul ar fi urmat acea linie de acum 2000 de ani, am fi avut un creştinism mult mai curat astăzi. Oricine vrea să obţină un profit de la tine în biserică, în Numele lui ISUS, este un înşelător, un lup, un lup răpitor, un prooroc sau un predicator mincinos!
         Sunt oameni care împrumută bani de la creştini. Dac-ar merge să împrumute de la bancă, banca i-ar vâna şi i-ar urmări ani de zile până când ar plăti înapoi cu dobândă. Aşa că nu merg la bancă. Aceşti lupi împrumută bani de la oamenii din biserică, pentru că ştiu că oamenii din biserică nu vor trimite pistolari după ei ca să-şi recapete banii. Este bine să împrumuţi bani de la oamenii din biserică, nu? Pentru că, ei vor auzi mesaje de iertare a celorlalţi şi tu poţi trăi cu acel împrumut… Lupi! Unde îi găseşti? În biserică! Dar, niciodată n-ai să vezi asemenea oameni progresând!
         Dragii mei fraţi şi surori, acestea trebuie să fie zilele din urmă. Oamenii vor fi iubitori de bani, mai mult decât iubitori de Dumnezeu. Mulţi dintre ei nu au o conştiinţă curată, şi, deci nu au scrupule ca să returneze banii pe care i-au împrumutat sau cu care au înşelat. Alţii, nu au o conştiinţă care să evite să profite de alţii. Vă spun ceva: dacă nu rezolvaţi acum aceste probleme, va trebui să le rezolvaţi când veţi sta înaintea lui Dumnezeu. Mai bine rezolvaţi-le acum! Şi dacă nu sunteţi siguri, mai bine returnaţi mai mult decât aţi luat. Este vorba de ceva foarte, foarte serios!!!
         Să privim acum la un alt lucru pe care-l spune Domnul ISUS aici în Matei 7:13-14: “Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află”. Şi învăţătura de aici are legătură cu slujitorii mincinoşi. Dacă ai da aceste versete unui copil care poate să citească şi să înţeleagă, să zicem unul de 10 ani, şi i-ai spune: “- Ascultă fiule, citeşte aceste versete şi spune-mi: – Crezi că vor găsi calea vieţii mulţi oameni? Şi, crezi că bisericile vor fi uriaşe sau mici?” El o să citească şi o să-ţi spună: “- Păi, aşa se pare că vor fi mici!” Atunci, cum să luăm aceste biserici imense, cu atât de mulţi oameni şi atât de aglomerate, încât nici nu se cunosc unii pe alţii (ca şi sălile de cinema)? Oare nu este vorba de o cale lată pe care merg mulţi oameni? Dar, pe lângă calea îngustă, aici este semnalată poarta strâmtă. Cât de mică este această poartă? Cât de mică credeţi că este? Este de 30 cm.? Este de 3 m, de 30 m sau de 7 cm? Care-i mărimea acestei porţi? Ştiţi cum a spus ISUS că este? El a spus: “Este mai uşor pentru o cămilă să treacă prin urechile unui ac, decât pentru un bogat să intre în Împărăţia cerurilor!” Poarta strâmtă are dimensiunea urechii unui ac. Nu-i nici măcar de 2,5 cm. Nu-ţi poţi lua soţia prin ea, nu-ţi poţi lua copiii. Toţi trebuie să vină unul câte unul! Cred că ştii asta, nu? Te uiţi împrejur şi vezi un frate cu o inimă întreagă, dar soţia lui nu-i cu inima întreagă dată Domului. Sau, te uiţi la o soţie cu totul dăruită, dar soţul ei nu este. Poate vezi un om dedicat, dar copiii lui nu sunt dedicaţi, sau poate vezi un tânăr dedicat şi tatăl lui nu este aşa. Totul este individual! Nu este nici o garanţie că dacă un om este cu o inimă dăruită, atunci şi soţia lui este cu o inimă dăruită. Nu! Am văzut o asemenea înşelăciune în multe din bisericile noastre când, dacă numim pe cineva prezbiter, soţia lui crede că şi ea a devenit prezbiter. Ea poate fi aceeaşi persoană firească cum a fost mai înainte, în timp ce soţul ei este pe deplin dăruit. Noi nu devenim spirituali căsătorindu-ne cu un om spiritual, nu! Tu trebuie să alegi personal, să fii frânt, umil şi sensibil faţă de Dumnezeu. Aşa că nimeni nu este spiritual prin căsătorie şi nimeni nu este spiritual venind la o anumită biserică. Vom deveni spirituali când vom alege să intrăm prin urechea acului! Putem intra numai dacă vom putea spune: “- Doamne, abandonez totul şi trec prin asta, vreau să merg pe calea asta pe care ai mers Tu!”
         Poarta este foarte strâmtă şi calea este foarte îngustă aşa că haideţi să vedem cum o definim. Ce înseamnă de fapt “urechea acului”? – despre care v-am spus. Ce înseamnă în termeni practici? Voi ştiţi că întotdeauna m-aţi auzit predicând într-un fel foarte practic. Eu nu predic teorii, aici. N-am predicat mesaje teoretice în toată viaţa mea şi nici acesta nu va fi un mesaj teoretic. O să vă spun exact ce este această cale strâmtă şi poartă îngustă.
         De fiecare dată când citim Scriptura, trebuie s-o citim în contextul ei. Este ca şi cum ai primi o scrisoare de 10 pagini de la tatăl tău. Niciodată nu vei încerca să înţelegi ce-ţi scrie tata citind doar o propoziţie oarecare de la pagina 9. Nu, nu poţi înţelege! A citi în context înseamnă să citeşti toate cele 10 pagini şi apoi ai să înţelegi ce înseamnă acea propoziţie din pagina 9. Dar, dacă nu citeşti toată scrisoarea şi încerci să înţelegi acea propoziţie din pagina 9, o să înţelegi greşit! În mod similar, dacă am lua expresia din Matei, capitolul 7: “…Strâmtă este poarta…!” O putem înţelege numai pe ea singură izolată de context? Nu, trebuie citit tot pasajul! Aceasta este una din afirmaţiile finale din text! De fapt, concluzia întregului pasaj o avem de la versetul 13 la 27. Acesta este paragraful final în care ISUS foloseşte trei ilustraţii: la versetul 13-14 – calea îngustă şi calea strâmtă, înainte de pomul bun şi pomul rău, iar de la versetul 24 în continuare, temelia zidită pe stâncă şi temelia zidită pe nisip. Avem deci trei ilustraţii. Acesta este paragraful de final din Predica de pe Munte care începe în capitolul 5, versetul 3. Astfel, capitolele 5, 6 şi 7, conţin singura predică spusă de Domnul ISUS şi scrisă în întregime în Evanghelie, pe care o cunoaştem ca fiind “Predica de pe Munte” a Domnului ISUS. În finalul predicii de pe munte, El încheie cu trei ilustraţii foarte vii: calea strâmtă şi calea îngustă, un pom rău şi un pom bun, o fundaţie mişcătoare pe nisip şi o fundaţie pe stâncă. Aşa că, putem să înţelegem ce înseamnă expresia „poarta este strâmtă” numai în contextul din Matei 5, 6 şi 7.
         Când vorbeşte despre casă, în Matei 7:24, El spune foarte clar: “Cine este cel ce zideşte pe stâncă? Acela care aude aceste Cuvinte ale Mele (pe care tocmai le-am spus în Matei 5, 6, 7) şi le face!”. Casa lui este pe stâncă. Asta înseamnă că a citit Predica de pe Munte, a înţeles-o, şi-o împlineşte. Ce mai scrie în Predica de pe Munte? Să fim miloşi cu toţii, să nu poftim cu ochii noştri după femei, să nu ne mâniem, să vorbim întotdeauna adevărul, să ne iubim vrăşmaşii 100%, să-i iertăm pe toţi cei care ne-au rănit aşa cum dorim ca Dumnezeu să ne ierte pe noi, să nu lăsăm pe nimeni să ştie câţi bani dăm lui Dumnezeu, nimeni să nu ştie cât te rogi, cât posteşti; nu poţi să-L slujeşti şi pe Dumnezeu şi să slujeşti şi banilor, trebuie să faci o alegere dacă o să-L slujeşti pe Dumnezeu sau banilor, trebuie să-ţi arunci toate îngrijorările asupra Lui şi să nu-ţi fie frică, să nu cauţi acele lucruri pe care neamurile le caută: bani, confort, posesiuni şi alte lucruri ca şi acestea, ci să cauţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, nu trebuie să-i judeci pe ceilalţi oameni, scoate-ţi mai întâi bârna din ochiul tău, şi trăgând o concluzie în capitolul 7, versetul 12, El spune: “Tot ce voiţi să vă facă oamenii, faceţi-le şi voi la fel!” Aceasta este numită regula de aur! Cu aceasta a încheiat. Cum ai dori să te trateze alţii? Tratează-i şi tu exact la fel! Cărora dintre voi le place ca alţii să strige la voi? Este cineva? Atunci, nu striga la nimeni! Acesta este înţelesul simplu al acestui verset. Asta înseamnă! Îţi place ca soţia să strige la tine? Nu? Atunci nu striga la ea! Iţi place ca oamenii să te înşele? Nu înşela pe nimeni! Tratează-i pe ceilalţi oameni exact în felul în care vrei să fii tratat, pentru că acesta este întregul mesaj al Bibliei. Aceasta spune versetul 12 din capitolul 7; acesta este mesajul întregii Biblii! “Legea şi proorocii” este o expresie echivalentă pentru “Biblie”.
Dacă asculţi aceste cuvinte şi le împlineşti (versetul 24), tu zideşti pe stâncă. Dacă nu le faci – ”nebunul este un om care aude aceste Cuvinte ale Mele (v26) şi nu le face.”
Câţi dintre noi am auzit…şi am auzit…şi am auzit aceste Cuvinte din Matei 5, 6 şi 7 şi am încercat să le împlinim?
Daţi-mi voie să revin şi să ne uităm acum la pomi. Adevărata noastră problema constă în faptul că avem o natură rea. Aceasta a vrut să ne înveţe în legătură cu pomii. Avem o aşa natură încât dorim să facem tot ceea ce este opusul a ceea ce este scris în Predica de pe Munte. Cum să trăim în felul descris în Predica de pe Munte? ISUS spune: ”Trebuie să ai un alt pom!” Trebuie să conştientizezi în primul rând că ceea ce ai, este un pom rău. Şi un pom rău nu poate face roade bune. Asta scrie aici! Pomul rău poate face numai roade rele (v17). Aşa că dacă ai un pom rău, tu nu te-ai săturat de natura pe care o ai de la Adam? Poţi să încerci, când auzi un mesaj ca şi acesta, să spui: ”- Da, o să fac asta…!” Este ca şi cum un pom rău vrea să facă roade bune. Poţi încerca, dar vei eşua. Aceasta este a doua lecţie pe care trebuie s-o înveţi!
Am învăţat că dacă nu vei asculta de lucrurile scrise aici vei avea la casa ta spirituală o fundaţie mişcătoare. Iar acum vei spune: ”Cum să fac?” Trebuie să-L laşi pe Domnul să pună un pom nou acolo înăuntru. Şi, în primul rând, trebuie să recunoşti că ceea ce ai de la origine este rău! Însă, este aşa de greu pentru noi să recunoaştem! Este aşa uşor să vezi că problema este la soţia ta, sau la vecinul tău, sau la fratele cu care-i aşa de greu să te înţelegi. Şi atâta vreme cât te concentrezi asupra lor, nu vei vedea ce pom rău ai tu însuţi. Dar atunci când recunoşti: ”- Doamne, pomul meu e rău! Nu provocarea acelui om produce roade rele în mine, ci chiar pomul meu este rău!” Adică, dacă pomul tău produce fructe de mango rele, şi tu spui: ”- Eu produc mango rele pentru că oamenii aruncă în mine cu pietre!” – asta e o nebunie! Dacă oamenii aruncă în tine cu pietre, tu produci mango rele? Acesta e argumentul pe care oamenii răi îl fabrică: ”- Dacă oamenii mă provoacă, atunci fac aşa!” Nu, nu, nu…! ISUS spune că asta-i din cauza pomului tău rău. Recunoaşte! Nu faci rău pentru că alţii sunt dificili, ci pentru că pomul însuşi este rău. Un pom bun nu poate produce roade rele! – versetul18. Ce verset! Un pom bun nu poate produce roade rele! Şi atunci cum de face roade rele? Pomul este rău! Ce să facem cu acest pom care nu poate face roade bune? – versetul 19. El trebuie să fie tăiat şi aruncat în foc. ”- Doamne, această natură ticăloasă pe care-am moştenit-o de la Adam, o urăsc, vreau s-o omor, s-o tai, s-o arunc în foc să ardă!” Şi, Duhul Sfânt va veni să ne ajute să împlinim lucrul acesta. Asta face parte din botezul cu foc. Dar, El nu va face nimic fără cooperarea ta, fără consimţământul şi silinţa ta!
Dacă stai şi spui: ”Domnul m-a binecuvântat, El mi-a dat o slujbă bună, am un salariu bun acum, sunt Ok! Totul îmi merge bine, sunt sănătos şi puternic, am o casă în care să locuiesc etc, etc, etc…!” Dacă această roadă rea iese la suprafaţă, frate, să ştii că toate valorile îţi sunt greşite. Şi acum am să-ţi spun cum ai primit aceste valori greşite.
 
O să ne îndreptăm acum spre al treilea lucru, poarta strâmtă. Am venit din spate-n faţă: două case, doi pomi, două căi.
Cine este proorocul fals? Proorocul fals este acela care ţi-a spus că şi dacă nu treci prin urechea acului, totuşi vei avea viaţă veşnică. Învăţătorul fals este unul care îţi spune că este foarte uşor să ajungi în Împărăţia lui Dumnezeu, în timp ce ISUS ne-a spus cât este de greu, că trebuie să treci prin urechea acului! Slujitorul fals vine şi-ţi spune: “- Este aşa uşor, omule! Uite, patru paşi şi intri!” Şi care este rezultatul? Zeci de mii intră! Pare o adunare imensă! Bisericile se înmulţesc, pentru că poarta a fost făcută mai largă şi calea mai lată. Astfel, intră o mulţime formată din tot felul de oameni, care n-au renunţat la păcate, n-au renunţat la a iubi lumea, şi nici la iubirea de sine, şi nici la iubirea de bani! Li s-a spus că Dumnezeu îi iubeşte – şi e adevărat! Este un verset în Biblie care spune că Dumnezeu te iubeşte aşa cum L-a iubit pe ISUS! Dar, acest lucru poate fi spus unor persoane nepotrivite? Alţi, vin şi spun: “Dumnezeu te va binecuvânta cu binecuvântările lui Avraam!”; şi aceasta este în Biblie, dar vedem că iarăşi este spus unei persoane nepotrivite, care n-a intrat pe poarta strâmtă. La fel, promisiunea: ”El nu te va părăsi” – este, de asemenea, în Biblie; dar, este spus tot unei persoane nepotrivite. Sau: “Eşti mai mult decât biruitor în Hristos!” – de asemenea este în Biblie, dar nu funcţionează la o persoană nepotrivită. Aceştia sunt proorocii falşi!
La finalul Predicii de pe Munte, la astfel de oameni, ISUS le spune „prooroci mincinoşi”. Este primul loc din Evanghelii când vorbeşte despre proorocii mincinoşi. V-am spus că sunt pomi fără rod şi lupi răpitori care vor să profite de voi! Iar, celălalt lucru este că nu vă vor spune că – în Matei 5, 6, şi 7 – ISUS a vorbit despre poarta strâmtă şi calea îngustă. Aşa că dacă vrei să ştii care este poarta strâmtă şi calea largă, citeşte Matei 5, 6 şi 7. Citeşte cu încetinitorul – sunt extrem de înguste! Foarte, foarte înguste! Iar, majorităţii oamenilor nu îi place să le facă aşa strâmte! Nu le place să spună: ”Acesta-i modul de-a trăi!”, aşa că le lărgesc! Şi creştinismul e plin de oameni care au “lărgit” aproape tot ce-i scris în Matei 5, 6 şi 7, încât, oamenii sunt împinşi înăuntru, unde li se spune că cele mai importante lucruri sunt: să te menţii în formă, trebuie să fii siluet, să mănânci mâncare bună, să ai obiceiuri bune, să faci consilieri de mariaj, oamenii trebuie să fie fericiţi ca soţ şi soţie… Acestea sunt lucruri despre care se vorbeşte şi în lume!…despre, cum poate Dumnezeu face să-ţi prospere afacerea…
Dar cum rămâne cu lucrurile menţionate aici? ”Ferice de cei cu inima curată!” – a căror inimă e total pură. ”Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire!” – care strigă către Dumnezeu după neprihănire. Unde sunt oamenii care se duc imediat la oamenii pe care i-au rănit şi spun: “- Frate, Dumnezeu nu-mi ascultă rugăciunile, te rog iartă-mă, te-am rănit cu cuvintele mele!”, şi apoi se duc înapoi la Dumnezeu şi-i fac cereri? Ei ştiu că Dumnezeu nu le acceptă cererile decât dacă şi-au rezolvat problemele cu toţi ceilalţi! Unde sunt oamenii ca aceştia care spun: „„Da”-ul meu e “da”!, am făcut o promisiune cu gura mea, pentru mine e la fel ca şi cum aş fi semnat, cum aş fi sigilat, cum aş fi timbrat un document valabil la tribunal. Cuvântul meu e aşa de valabil ca şi acesta!” Aşa a spus ISUS. Când şi unde găseşti asemenea creştini? Noi avem creştini care-şi retrag cuvintele după 24 de ore.
Da, proorocii mincinoşi au făcut o slujbă importantă! ISUS a spus: “Nu poţi iubi şi banii şi pe Dumnezeu”. Proorocii falşi spun: “- Ba da, poţi!” De aceea calea şi poarta au devenit aşa de largi. Tot felul de oameni se grăbesc să intre. Sunt zeci şi zeci de mii de oameni care se adună ici şi colo şi toţi aud că sunt pe calea către Rai. Ce mare surpriză vor avea când ISUS va reveni! Dar, în această biserică, de la început am proclamat calea îngustă, poarta îngustă, noi suntem ucenicizaţi, ne-am pocăit, am predicat din Predica de pe Munte de nenumarate ori şi vom face asta până vine din nou ISUS. Aşa că tot ceea ce putem spune este că Dumnezeu îţi dă oportunitatea să auzi şi să te pocăieşti! Acest lucru este prioritar faţă de orice alte „descoperi profetice” pe care pretinzi că ţi le-a dat Dumnezeu…!!!
Noi nu suntem aici să-i judecăm pe alţii, pentru că unul din lucrurile spuse în Predica de pe Munte este “să nu-i judecăm pe alţii!” Judecă-te pe tine şi spune: “- Doamne, eu nu vreau să fiu înşelat de proorocii falşi!”
Acum ne putem gândi la ce vrea să ne spună Biblia prin: “mulţi vor cădea!” Vi se pare că pot fi căzuţi 30.000 de oameni care stau în biserică? Nu pare deloc aşa! Ei cântă şi bat din palme, şi-L laudă pe ISUS, şi-şi ridică Bibliile şi toate celelalte, şi vin în fiecare duminică…Nu par că sunt căzuţi! Dar sunt! Pentru că este doar o îmbrăcăminte de oaie, o formă de evlavie. Ei n-au puterea interioară a Duhului Sfânt, care-i sfinţeşte, şi care-i face să trăiască Predica de pe Munte, şi care le spune cum să trăiască! Ei sunt înşelaţi pentru că nu aud chemarea la pocăinţă şi nici faptele prin care rupi rădăcinile naturii tale egoiste.
Fraţi şi surori, ar trebui să-i mulţumim Domnului că noi putem auzi adevărul. Înainte de a încheia, să răspundem la întrebarea: cine poate trece prin urechea acului? O cămilă? – o să-i fie foarte greu! Chiar şi o furnică ar trebui să se înghesuie să treacă. Atunci cine poate? Există o cale prin care nu e dificil, ştiţi care? Vă voi da o ilustraţie. Dacă aţi studiat biologia, există ceva numit amibă. Aţi auzit de amibă? Este cea mai mică creatură care există. Trebuie să te uiţi prin microscop ca să o găseşti. Dacă-i spui amibei: “- Poţi să treci prin urechea acului?”, o să-ţi răspundă: “- Nu-i nici o problemă, pot să intru şi să ies prin ea tot timpul. Este un spaţiu aşa de larg pentru mine!” Urechea acului este prea mare pentru tine? Da, este imensă pentru o amibă. Pentru amibă, urechea acului e foarte mare. Dacă te-aş întreba: “poţi să te mişti într-un spaţiu mare!”, mi-ai răspunde: “n-am nici o problemă!” Exact aşa este şi cu amiba în urechea acului. De ce? Pentru că este aşa de mică!
          Secretul trecerii prin urechea acului este să fii mic în ochii tăi! Să fii un nimic. “Doamne, sunt nimic, sunt nimeni, sunt nimeni în comparaţie cu alţi oameni; sunt nimeni în comparaţie cu oricine!” Ah…! ”Urechea acului“ a devenit brusc o încăpere uriaşă pentru tine. De ce este dificil? Este foarte dificil din cauza mândriei!
 
Haideţi să ne rugăm: Tatăl nostru care eşti în ceruri, ajută-ne să ne coborâm şi să ne smerim aşa cum a făcut ISUS, să umblăm pe calea pe care a umblat El. Ştim că tu dai har celor smeriţi şi har ca să ne faci biruitori în toate. Ajută-ne să fim fiecare dintre noi aşa. În aceste zile din urmă, fereşte-ne de înşelăciune. Ne rugăm în Numele lui ISUS. Amin.
 
 
Traducere din limba engleză: Gabriela ILLE
 
Textele biblice sunt scrise între ghilimele, cu caractere italice
şi sunt citate din versiunea în limba română a lui Dumitru Cornilescu.
Celelalte citate biblice, care nu sunt scrise cu caractere italice,
sunt parafrazări contextuale utilizate de autor (Nota trad.)
 
 
Traducerea s-a făcut după înregistrarea postată pe site-ul: www.cfcindia.com,
 
Drept de autor – Zac Poonen (2007)
Această carte este sub incidenţa dreptului de autor pentru a preveni abuzurile.
Este interzisă retipărirea sau traducerea acestei cărţi fără
permisiunea scrisă a autorului.
 
Sunt permise totuşi descărcarea şi tipărirea acestui material
în condiţiile în care se va utiliza pentru distribuţia
GRATUITĂ, în condiţiile în care NU se vor face
MODIFICĂRI, în condiţiile în care vor fi menţionate
NUMELE ŞI ADRESA AUTORULUI
şi în condiţiile în care această notă de drept de autor
este inclusă în fiecare listare.
 
Pentru mai multe informaţii privind ediţia în limba română, vă rugăm să contactaţi editura:
Editura ALFA SOFTWARE Zalău, Judeţul Sălaj, ROMÂNIA
450098 – Zalău, Str. Simion Bărnuţiu, Nr. 1, Bl A27, Parter
Telefon: +40-260-662.112 sau 612.777
Web: www.harulzalau.ro
 
sau, direct autorul:
 
Zac POONEN
16 DaCosta Square,
Bangalore – 560084, India
Webpage: http://www.poonen.org/zac
 
sau
 
Christian Fellowship Centre
40 DaCosta Square
St. Thomas Town
Bangalore – 560084, India
Phone: (080) 25.47.71.03
Webpage: www.cfcindia.com