Nu trebuie să fii un recidivist – Zac Poonen

 

În cartea Judecătorilor, citim în capitolele 3 la 16 despre cei 13 judecători pe care i-a ridicat Dumnezeu. Cel de-al paisprezecelea judecător a fost Samuel, despre care citim în 1 Samuel. Numele acestor judecători nu sunt atât de bine cunoscute.

 

Primul judecător a fost un om pe nume Otniel care era ginerele şi nepotul lui Caleb (3:9). Se spune aici că „Duhul Domnului a venit peste el şi a ajuns judecător în Israel” (3:10). Aceasta apare frecvent în cartea Judecătorilor. Duhul Domnului a venit peste Ghedeon şi peste Samson pentru a-i echipa pentru a conduce poporul lui Dumnezeu (Capitolele 6:34; 14:6). Doar ungerea Duhului a fost aceea care le-a îngăduit să conducă Israelul. Chiar şi astăzi numai acea ungere ne poate ajuta să îndrumăm pe oamenii lui Dumnezeu.

 

 

Poate că suntem născuţi din nou, şi aceasta este cu siguranţă lucrarea Duhului Sfânt. Însă, trebuie totuşi să cunoaştem Duhul Domnului venind asupra noastră şi împuternicindu-ne să slujim Domnului. Nu fi satisfăcut cu o experienţă emoţională pe care ai căpătat-o la vreo întâlnire. Nu fi satisfăcut nici măcar cu vorbirea în limbi. Poţi vorbi în limbi şi totuşi să nu fii umplut cu Duhul Sfânt. Să nu fii vreodată satisfăcut fără puterea Duhului Sfânt. Nu vei putea niciodată face lucrarea lui Dumnezeu fără puterea Duhului Sfânt. Chiar şi Isus care a trăit o viaţă perfectă timp de 30 de ani – Care a fost născut din Duhul, şi Care a trăit în ascultare de Duhul Sfânt timp de 30 de ani – a trebuit să fie uns de Duhul Sfânt înainte de a merge să-I slujească Tatălui Său. În timp ce se ruga în râul Iordanului, Duhul lui Dumnezeu a venit peste El. Urmează-I exemplul. Orice cantitate de cunoştinţă sau daruri naturale nu vor putea fi niciodată un înlocuitor pentru această ungere. Şi noi trebuie să trăim sub această ungere în mod constant. Exemplul lui Samson este o tragică aducere-aminte pentru noi de faptul cum putem fi unşi la un moment dat şi să o pierdem mai târziu.

 

În timpul tuturor celor 40 de ani cât Otniel a condus Israelul a fost pace (3:11). Dar apoi Otniel a murit. Din nou, fiii lui Israel au făcut rău înaintea Domnului. Şi când au făcut rău, Domnul a permis împăratului Moabului să-i i-a în robie timp de 18 ani (3:14).

 

În cartea Judecătorilor vedem şapte astfel de perioade – cădere în păcat, urmată de pedeapsă, urmată de ridicarea de către Dumnezeu a unui nou judecător care să-i izbăvească. Mulţi credincioşi trăiesc în astfel de perioade toată viaţa lor – recidivism, pocăinţă, eliberare şi recidivism, şi tot aşa… … Ei continuă să meargă de jur împrejur în acest cerc fără sfârşit. Merg la o întâlnire şi sunt mişcaţi şi se dedică. Când adunarea de trezire s-a terminat, căderea lor în păcat începe foarte curând. Într-o altă zi, un alt predicator plin de putere vine şi ţine o întâlnire şi ei sunt mişcaţi din nou.

 

Este aceasta voia lui Dumnezeu, să trăim în acest ciclu fără sfârşit? Cu siguranţă nu! Astăzi putem avea Duhul Sfânt cu noi tot timpul. În acele zile Duhul venea doar asupra unui singur conducător şi toţi erau dependenţi de acel conducător. Dar nu şi astăzi. Astăzi noi toţi putem primi Duhul şi nu mai trebuie să fim dependenţi de vreun om. Putem avea focul lui Dumnezeu arzând în inimile noastre tot timpul.

 

După 18 ani de slujind Moabului, Israeliţii au strigat către Domnul (v.15). Şi Dumnezeu a ridicat un alt izbăvitor pentru ei – Ehud. El a fost al doilea judecător. M-am întrebat de ce au aşteptat 18 ani înainte să strige către Domnul pentru eliberarea din robie. De ce nu au strigat la o lună după ce au fost luaţi în robie? De ce o persoană trăieşte astăzi învins de păcat timp de 18 ani (chiar şi 40 de ani în unele cazuri) înainte să caute biruinţă asupra păcatului? Nu ştiu de ce. Dar se întâmplă peste tot în jurul nostru.

 

Ehud a cucerit Moabul şi ţara a fost netulburată pentru 80 de ani (v.30). Însă apoi, din nou ei au păcătuit şi Dumnezeu a ridicat pe Şamgar, care a ucis 600 de filisteni cu un otig de plug. Aceasta a fost cu sigurantă prin ungerea Duhului, cum avea să facă mai târziu Samson.

 

Apoi, din nou fiii lui Israel au făcut rău în ochii lui Domnului şi Domnul i-a vândut în mâinile lui Iabin, împăratul Canaanului. Canaaniţii, pe care Israeliţii ar fi trebuit să-i extermine, aveau acum un împărat şi conduce pe Israel! Credincioşii ar trebui să domnească asupra păcatului. Dar în cele mai multe cazuri, păcatul domneşte peste ei.

 

Iabin a avut 900 care de fier şi a asuprit pe Israel timp de 20 de ani. Apoi au strigat către Domnul şi Domnul a ridicat pe Debora ca judecător pentru ei (4:3-4).